LOADING

Type to search

Atunci când simți că inspirația ți-a dispărut

dragosasaftei 4 years ago

Fotografia este mai mult decât tehnică. Nu e o pasiune sau o artă pe care să o poți realiza pur și simplu și să obții în continuu perfecțiunea printr-o rețetă care niciodată nu dă greș, asemenea unei scheme a unui sistem electric, spre exemplu. Se spune că dacă reușești să scoți o singură fotografie foarte bună într-un singur an te poți numi fotograf adevărat. Desigur, fotografie foarte bună în termenii reali ai expresiei, fără doze de subiectivism.

Acea e o fotografie, dar până să o obții treci prin altele, zeci, sute, mii sau chiar mai multe în care traspui ce vezi tu în viața de zi cu zi într-o formă sau alta. Totuși, inevitabil, la un moment dat simți că nu știi ce să faci. Nu știi ce să fotografiezi. Nu știi cum să aduci ceva mai diferit. Și aici apare blocajul care te ține în loc. Din frica de a fotografia ceva banal eziți. De teamă că nu ai un subiect superior celorlalte subiecte fotografiate ajungi într-o oarecare disperare și pur și simplu te oprești din făcut fotografii.

Dar ce-i de făcut în cazul acesta?

Haideți să vă povestesc ce-am făcut eu când m-am aflat în situația asta. Se întâmpla cam acum doi ani. Voiam să fotografiez, simțeam nevoia să o fac, dar nu știam cum. Și atunci mi-am reamintit că îmi plăcea tare mult să fotografiez stropii în fel și fel de forme. Și am început să-mi dezvolt această pasiune, ca să o numesc așa.

Am început să adun tot felul de pene pe care să pun stropii. Am umplut zeci de seringi cu apă simplă și colorată, am umplut sticle pulverizante la fel, cu apă normală și colorată și tot așa. Apoi îmi făceam diferite setup-uri pentru fotografiatul stropilor. Și așa mi-am dat seama că fotografiatul stropilor mă ține ocupat și antrenat în același timp, provocându-mă totodată să obțin rezultate din ce în ce mai bune.

E ceva simplu, ceva banal, dar care mi-a oferit multe satisfacții și suportul de care aveam nevoie pentru a ieșit din acea perioadă. Dovadă că lucrurile simple pot oferi satisfacții enorme, atât timp cât sunt privire din perspectiva corectă. 🙂 Voi cum procedați când simțiți că nu mai aveți inspirație? Care-i soluția voastră?

Ți-a fost util articolul? Distribuie-l mai departe!


2 Comments

  1. Angelo 17 August 2013

    În cazul meu iau aparatul la gât … nu e cine ştie ce, nu Nikon D5100 … încalec bicicleta şi plec aiurea prin oraş! Acolo mereu apar idei, subiecte, locuri, oameni sau lucruri de fotografiat! Şi cel mai greu îmi pare să trag prima fotografie pentru că mai apoi restul merg de la sine parcă … nu ştiu de ce, aşa simt eu!

    Reply
  2. Abbys 26 August 2013

    Eu cred ca fotografia perfecta este pura intamplare. Calatoresti si observi ceva care iti atrage atentia, care stii ca trebuie sa fotografiezi, e momentul in care realizezi ca este imaginea dorita…..fotografia perfecta.

    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *