LOADING

Type to search

Cum fotografiem o piesă de teatru

Sfaturi utile

Cum fotografiem o piesă de teatru

Share

Învățăm experimentând. Învățăm făcând greșeli. Greșind în urmă cu doi ani am învățat o lecție importantă. Era o piesă de teatru. Nu era una foarte renumită, dar erau totuși vreo două sute de persoane interesante de ea. Eu mersesem să fac fotografii. Era interesat de piesă, dar, sincer să vă spun, voiam mai mult să realizez acele fotografii. Totul ok, am prins loc în față, m-am desfășurat cu trepiedul (nu era cazul, mai tare m-a încurcat), și, când s-a ridicat cortina am început să fotografiez. Fotografiază, Dragoș, în rafală! Să surprinzi tot! Nu lăsa nimic pe dinafară!

Asta până când s-a terminat piesa și, în timp ce ieșeam din sală, o doamnă mi-a spus că din cauza mea n-a reușit să fie deloc atentă la spectacol, că am fost incredibil de enervant din cauza că fotografiam în continuu și că deranjam. Atunci mi-a căzut cerul în cap. Mi-am dat seama că am greșit. Mi-am dat seama cu ce am greșit. De atunci n-am mai făcut aceeași greșeală. Dar am văzut-o făcută de alții. Și m-a deranjat teribil. Și atunci mi-am dat seama, din nou, cât de mult a deranjat ceea ce am făcut eu.

Și apoi a venit momentul să fac fotografii la alte piese de teatru. Și altele. Și tot așa până când am conștientizat că poți face fotografii la piesele de teatru, fotografii bune, și fără să deranjezi sau să fotografiezi în continuu ca și cum ai fi la un eveniment sportiv.

Acest articol nu este unul atât despre tehnică, pe cât despre modul în care să fotografiem fără să deranjăm publicul și, totodată, să obținem rezultate bune.

Nu fotografiem în rafală

Sau dacă o facem, o facem pe durate scurte și la intervale lungi de timp. Într-o liniște deplină sunetul declanșatorului se poate auzi extrem de tare, iar dacă se și repetă de câteva ori într-o secundă e clar că devine foarte deranjant pentru cei din jurul nostru.

Cum rezolvăm această problemă? Simplu. Fotografiem în modul S – Single Shot. Realizăm câte un singur cadru. E suficient. E important să avem mai multă răbdare, să alegem mai bine momentul, să fim atenți și să fotografiem exact atunci când trebuie. Era mai simplu să fotografiem în rafală, dar trebuie să ne descurcăm și așa.

Totuși, un pont bun ar fi alegerea modului de focalizare continuă, AF-C – AutoFocus Continous. Chiar dacă nu fotografiem în rafală, putem ține butonul de declanșare apăsat pe jumătate pentru a avea tot timpul subiectul focalizat și, apoi, să declanșăm exact când trebuie.

Cum fotografiem o piesă de teatru

Nu trecem prin fața celorlalți spectatori

Dacă trebuie să trecem dintr-o parte a alta a sălii o putem face încercuind-o prin spate. E mai mult de mers, dar măcar așa nu încurcăm și nu deranjăm p nimeni. Sau, dacă totuși nu avem de ales, ne aplecăm cât de mult putem și nu mergem cu pieptul sus de parcă noi am fi cei care am urma să urcăm pe scenă. E important să îi respectăm pe cei din jur ca, mai apoi, să ne respecte și ei pe noi.

Expunem manual!

Cu semnul exclamării repetat de trei ori! De ce? În general, la piesele de teatru, lumina este concentrată pe actor. În rest e întuneric. Dacă vom lăsa aparatul să expună automat, de cele mai multe ori vom avea cadre în care actorul, subiectul principal, este supraexpus și ars. Iar totul din jur va fi iluminat, dar nu într-un mod plăcut.

Astfel cel mai bine este să expuneți manual. Nu există nicio regulă. Realizați mai multe cadre, experimentați și vedeți care vă place cel mai mult. Încercați să nu aveți subiectul ars sau supraexpus. Mai bine subexpuneți întreg cadrul și, dacă e nevoie, recuperați apoi din detalii prin postprocesare. Dar, repet, nu expuneți automat că altfel veți avea 90% dintre fotografii arse și inutilizabile.

Cum fotografiem o piesă de teatru

Nu folosim blițul

Motive sunt mai multe. Principalul ar fi acela că, folosind blițul, deranjezi toată sala și actorii. Poate fi extrem de enervantă lumina scurtă a blițului într-o încăpere în care singura sursă de lumină este orientată către scenă. Un alt motiv ar fi acela că se pierde orice urmă de naturalețe din cadru. Luminând artificial scena și actorii se obțin rezultate mai puțin plăcute.

Bine, dacă ar fi vorba de o luminare corectă cu mai multe surse de lumină și reglate corespunzător nu ar fi nicio problemă din acest punct de vedere. Dar cum în mai toate situațiile nu e vorba de așa ceva, e mai bine să evitați blițul.

Fotografiază RAW și cu diafragma deschisă

În general lumina nu e suficient de puternică încât să poți fotografia cu sensibilitate ISO scăzută, motiv pentru care este foarte important să deschizi diafragma pe cât de mult este posibil și să fotografiezi RAW. Fotografiind în formatul RAW vei obține mai multe detalii în zonele subexpuse, o calitate mai bună în cazul fotografierii cu ISO mare și mai multă libertate în postprocesarea rezultatelor.

În mare despre asta ar fi vorba. Expuneți manual. Deschideți diafragma. Fotografiați RAW. Măriți sensibilitatea ISO pe cât este nevoie (în așa fel încât să obțineți un timp de expunere de măcar 1/80s-1/160s). Nu folosiți blițul. Focalizați continuu. Nu fotografiați în rafală. Nu vă plimbați prin fața spectatorilor. 🙂

În rest, s-avem puțintică răbdare, stimabililor, mai ales în fotografie! 🙂

Tags:

2 Comments

  1. dadal cristinel 3 February 2013

    As mai adauga un sfat. Atunci vand eate posibil, mergwti intai si vizionati piesa ca un spectator cuminte, memorati momente care credeti ca au valoare, modul in care cade lumina si alte repere care conteaza. Si atunci, la vizionarea cu obiectiv la purtator, e mult mai usor sa fii pregatit si sa stii ce urmaresti 🙂

    Reply
    1. Dragoș Asaftei 4 February 2013

      Foarte bine punctat, Cristi! 🙂 Mulțumim!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *